Alte practici ciudate: AVIVA ”vaneaza” clienti prin intermediul copiilor

De data aceasta nu este vorba de ING Bank, dar, daca tot am vorbit in blogul acesta despre ceea ce eu consider abuzuri si practici cel putin discutabile, vreau sa va povestesc o ”abordare” de care am avut parte din partea companiei de asigurari AVIVA.

Fetita mea - face 10 ani in noiembrie - a participat la scoala - trece intr-a treia - la un concurs de desene organizat de filiala Valcea a AVIVA. Tema, din cate am inteles, a fost una libera. Pustoaica a facut desenul acasa, a trecut pe verso - la cerinta organizatorilor - numarul meu de telefon mobil si l-a trimis, impreuna cu celelalte desene ale colegilor ei, pentru jurizare. La catva timp de atunci, am primit un telefon de la o persoana din cadrul companiei AVIVA care mi-a spus ca desenul fetitei mele a fost studiat de organizatori si ca din el s-a desprins ideea ca... fetita mea ar vrea o casa. Nu vreau eu sa ma intalnesc cu un consultant AVIVA sa discutam despre asta?

Atunci chiar m-am enervat (mi se intampla destul de rar si, zic eu, pe deplin motivat). Astia de la AVIVA nu au catadicsit sa le dea copiilor participanti nici macar un nenorocit de pix sau breloc, chiar si cu sigla AVIVA - nu mai vorbesc de vreun premiu mai acatarii -, dar in schimb au dat fuga la telefoane ca sa-i sune pe parintii copiilor care au pus in desenul lor o casuta detectand ei, cu un infailibil simt al psihologiei copiilor, ca, vezi Doamne!, o astfel de reprezentare ar avea cine stie ce resorturi si dorinte ascunse, ei - buni samariteni - fiind gata sa ”ajute” la implinirea acestor deziderate subconstiente. Mi se pare extrem de reprobabil pentru o companie ca AVIVA sa se foloseasca de copii in atragerea de noi clienti, sincer mie asta imi suna a exploatare si doar lehamitea data de viata in tara asta m-a facut sa nu apelez la justitie pentru a cere cel putin daune morale.

Ca o nota separata, desenul fiicei mele infatisa, intr-adevar, o casa, dar intr-un context total diferit de cel dedus de ”psihologii” de la AVIVA, si anume ca un copil poate, datorita imaginatiei, inventivitatii si candorii, sa construiasca fara probleme o casuta de jucarie, pe cand un adult - schita aia de om facuta din cateva trasaturi amintind mai degraba de scobitori se pare ca eram eu, adica ”tati” - nu este in stare sa fac un tobogan pentru copii. Deci, in nici un caz nu era vorba de o dorinta subconstienta de a avea o casa: multumesc Domnului, fata mea are unde sa stea si nici nu are nevoi in domeniul asta.

Am inregistrat, pentru orice eventualitate, discutia cu ”consultantul” de la AVIVA (de cand cu neadevarurile pe care le-am auzit de la cei de la ING Bank mi-am instalat pe telefon, ca masura de preveder, un soft de inregistrare a discutiilor telefonice, pentru o eventuala probare in instanta) si, uneori, cand sunt prea linistit, o mai ascult ca sa ma ”remonteze”.

Pentru ca, nu-i asa? (v. Andreea Marin), traim in Romania si asta ne ocupat tot timpul! (v. Mircea Badea)