...m-am linistit. Am aflat aseara, la Realitatea TV, ca Elenei Udrea i s-a reesalonat creditul pe care il avea la BRD GSG, parca. Pai daca si unui ministru i se ofera o astfel de ”mana de ajutor”, atunci inseamna ca nu am de ce sa-mi mai fac griji: fara indoiala ca voi putea cere si eu de la ING Bank o astfel de reesalonare si mi se va acorda. Privesc viitorul acum mult mai increzator. Deci se poate!
Intrebarea este: se poate, oare, chiar la toti? Sau va trebui sa-mi schimb numele in Udrea? Sau in Cocos? Sau...
marți, 11 august 2009
luni, 3 august 2009
Alte practici ciudate: AVIVA ”vaneaza” clienti prin intermediul copiilor
De data aceasta nu este vorba de ING Bank, dar, daca tot am vorbit in blogul acesta despre ceea ce eu consider abuzuri si practici cel putin discutabile, vreau sa va povestesc o ”abordare” de care am avut parte din partea companiei de asigurari AVIVA.
Fetita mea - face 10 ani in noiembrie - a participat la scoala - trece intr-a treia - la un concurs de desene organizat de filiala Valcea a AVIVA. Tema, din cate am inteles, a fost una libera. Pustoaica a facut desenul acasa, a trecut pe verso - la cerinta organizatorilor - numarul meu de telefon mobil si l-a trimis, impreuna cu celelalte desene ale colegilor ei, pentru jurizare. La catva timp de atunci, am primit un telefon de la o persoana din cadrul companiei AVIVA care mi-a spus ca desenul fetitei mele a fost studiat de organizatori si ca din el s-a desprins ideea ca... fetita mea ar vrea o casa. Nu vreau eu sa ma intalnesc cu un consultant AVIVA sa discutam despre asta?
Atunci chiar m-am enervat (mi se intampla destul de rar si, zic eu, pe deplin motivat). Astia de la AVIVA nu au catadicsit sa le dea copiilor participanti nici macar un nenorocit de pix sau breloc, chiar si cu sigla AVIVA - nu mai vorbesc de vreun premiu mai acatarii -, dar in schimb au dat fuga la telefoane ca sa-i sune pe parintii copiilor care au pus in desenul lor o casuta detectand ei, cu un infailibil simt al psihologiei copiilor, ca, vezi Doamne!, o astfel de reprezentare ar avea cine stie ce resorturi si dorinte ascunse, ei - buni samariteni - fiind gata sa ”ajute” la implinirea acestor deziderate subconstiente. Mi se pare extrem de reprobabil pentru o companie ca AVIVA sa se foloseasca de copii in atragerea de noi clienti, sincer mie asta imi suna a exploatare si doar lehamitea data de viata in tara asta m-a facut sa nu apelez la justitie pentru a cere cel putin daune morale.
Ca o nota separata, desenul fiicei mele infatisa, intr-adevar, o casa, dar intr-un context total diferit de cel dedus de ”psihologii” de la AVIVA, si anume ca un copil poate, datorita imaginatiei, inventivitatii si candorii, sa construiasca fara probleme o casuta de jucarie, pe cand un adult - schita aia de om facuta din cateva trasaturi amintind mai degraba de scobitori se pare ca eram eu, adica ”tati” - nu este in stare sa fac un tobogan pentru copii. Deci, in nici un caz nu era vorba de o dorinta subconstienta de a avea o casa: multumesc Domnului, fata mea are unde sa stea si nici nu are nevoi in domeniul asta.
Am inregistrat, pentru orice eventualitate, discutia cu ”consultantul” de la AVIVA (de cand cu neadevarurile pe care le-am auzit de la cei de la ING Bank mi-am instalat pe telefon, ca masura de preveder, un soft de inregistrare a discutiilor telefonice, pentru o eventuala probare in instanta) si, uneori, cand sunt prea linistit, o mai ascult ca sa ma ”remonteze”.
Pentru ca, nu-i asa? (v. Andreea Marin), traim in Romania si asta ne ocupat tot timpul! (v. Mircea Badea)
Fetita mea - face 10 ani in noiembrie - a participat la scoala - trece intr-a treia - la un concurs de desene organizat de filiala Valcea a AVIVA. Tema, din cate am inteles, a fost una libera. Pustoaica a facut desenul acasa, a trecut pe verso - la cerinta organizatorilor - numarul meu de telefon mobil si l-a trimis, impreuna cu celelalte desene ale colegilor ei, pentru jurizare. La catva timp de atunci, am primit un telefon de la o persoana din cadrul companiei AVIVA care mi-a spus ca desenul fetitei mele a fost studiat de organizatori si ca din el s-a desprins ideea ca... fetita mea ar vrea o casa. Nu vreau eu sa ma intalnesc cu un consultant AVIVA sa discutam despre asta?
Atunci chiar m-am enervat (mi se intampla destul de rar si, zic eu, pe deplin motivat). Astia de la AVIVA nu au catadicsit sa le dea copiilor participanti nici macar un nenorocit de pix sau breloc, chiar si cu sigla AVIVA - nu mai vorbesc de vreun premiu mai acatarii -, dar in schimb au dat fuga la telefoane ca sa-i sune pe parintii copiilor care au pus in desenul lor o casuta detectand ei, cu un infailibil simt al psihologiei copiilor, ca, vezi Doamne!, o astfel de reprezentare ar avea cine stie ce resorturi si dorinte ascunse, ei - buni samariteni - fiind gata sa ”ajute” la implinirea acestor deziderate subconstiente. Mi se pare extrem de reprobabil pentru o companie ca AVIVA sa se foloseasca de copii in atragerea de noi clienti, sincer mie asta imi suna a exploatare si doar lehamitea data de viata in tara asta m-a facut sa nu apelez la justitie pentru a cere cel putin daune morale.
Ca o nota separata, desenul fiicei mele infatisa, intr-adevar, o casa, dar intr-un context total diferit de cel dedus de ”psihologii” de la AVIVA, si anume ca un copil poate, datorita imaginatiei, inventivitatii si candorii, sa construiasca fara probleme o casuta de jucarie, pe cand un adult - schita aia de om facuta din cateva trasaturi amintind mai degraba de scobitori se pare ca eram eu, adica ”tati” - nu este in stare sa fac un tobogan pentru copii. Deci, in nici un caz nu era vorba de o dorinta subconstienta de a avea o casa: multumesc Domnului, fata mea are unde sa stea si nici nu are nevoi in domeniul asta.
Am inregistrat, pentru orice eventualitate, discutia cu ”consultantul” de la AVIVA (de cand cu neadevarurile pe care le-am auzit de la cei de la ING Bank mi-am instalat pe telefon, ca masura de preveder, un soft de inregistrare a discutiilor telefonice, pentru o eventuala probare in instanta) si, uneori, cand sunt prea linistit, o mai ascult ca sa ma ”remonteze”.
Pentru ca, nu-i asa? (v. Andreea Marin), traim in Romania si asta ne ocupat tot timpul! (v. Mircea Badea)
”Prima casa” fara ING Bank
Tot acum am aflat (v-am spus ca am avut mult de lucru in ultima perioada) ca ING Bank s-a retras din Programul ”Prima casa”. Nu sunt competent in domeniu ca sa imi dau cu parerea despre acest program, cat despre decizia ING Bank, am gasit o opinie care mi s-a parut pertinenta si catre care imi permit sa dau un link spre citire http://www.dandragomir.biz/index.php/idei-de-afaceri-ing-face-prima-cas-fr-stat.html
CCR rulz!!
Am mai scris acum cateva postari despre o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) care mi s-a parut benefica. Astazi de abia am aflat (intens ocupat fiind cu serviciul in ultima perioada) ca in urma cu aproape doua saptamani, aceeasi CCR a dat o noua decizie care mi se pare la fel de buna. Este vorba de Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 859/2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 520 din 29.07.2009, decizie definitiva si general obligatorie, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului si s-a constatat ca prevederile art. 5—8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice sunt neconstitutionale in masura in care din acestea se intelege ca plata drepturilor salariale prin card este obligatorie.
Altfel spus, orice salariat al unei institutii bugetare (cum sunt si eu) poate cere (eu am si facut-o) sa-si incaseze drepturile salariale in numerar, la casieria unitatii, si nu sa-i mai fie virate prin intermediul unui card bancar. Ce consecinte reies de aici? E simplu: in primul rand nu mai trebuie sa-i dai bani unei banci ca sa-ti spuna cati bani ai (comision de interogare sold). Nu mai trebuie sa dai bani unei banci ca sa-ti tina banii tai (comision intretinere card). Nu mai trebuie sa platesti comisioane daca ai de scos urgent niste bani si in apropiere nu exista niciun bancomat al bancii care ti-a eliberat cardul. Sau, pe scurt: nu-si mai baga nimeni nasul in banii pe care tu ii primesti pentru munca ta (dl Mircea Badea de la ”In gura presei” de pe Antena 3/1 ar spune ca a scapat de corvoada ”scosului banilor din zid”).
Referitor la cazul meu - care face subiectul acestui blog -sau similare cu al meu, Decizia CCR inseamna ca dispare un mijloc de presiune extrem de puternic din partea unei institutii bancare pusa pe luat cu japca, respectiv blocarea cardurilor. In cazul unei executari silite, pe langa poprirea care ti se face pe drepturile salariale, se ia si masura blocarii tuturor conturilor, respectiv a cardurilor. Inclusiv a cardului pe care iti iei salariul. Te putea trezi astfel in ipostaza in care ti se lua un procent din salariu ca poprire, dar nici de restul salariului nu te puteai atinge, intrucat acesta era virat pe un card blocat. Odata cu recenta Decizie a CCR, acest abuz dispare: dupa ce se face poprire pe salariu, poti sa intri - lunar, la casieria unitatii - in posesia restului de bani, astfel incat sa nu ajungi muritor de foame.
Revin la cele scrise in titlu ”CCR rulz!” Iar faptul ca printre membrii CCR se numara si un valcean - domnul Acsinte Gaspar, fost parlamentar de Valcea si unul din initiatorii Legii nr. 99/1998 prin care s-a stabilit ziua de 29 iulie ca Zi a Imnului National in amintirea momentului de la 29 iulie 1848 cand cantecul ”Desteapta-te, romane!” a fost pentru prima data intonat intr-un cadru oficial in Ramnicu Valcea - ma face sa fiu mandru de acest organism.
Bravo!
Altfel spus, orice salariat al unei institutii bugetare (cum sunt si eu) poate cere (eu am si facut-o) sa-si incaseze drepturile salariale in numerar, la casieria unitatii, si nu sa-i mai fie virate prin intermediul unui card bancar. Ce consecinte reies de aici? E simplu: in primul rand nu mai trebuie sa-i dai bani unei banci ca sa-ti spuna cati bani ai (comision de interogare sold). Nu mai trebuie sa dai bani unei banci ca sa-ti tina banii tai (comision intretinere card). Nu mai trebuie sa platesti comisioane daca ai de scos urgent niste bani si in apropiere nu exista niciun bancomat al bancii care ti-a eliberat cardul. Sau, pe scurt: nu-si mai baga nimeni nasul in banii pe care tu ii primesti pentru munca ta (dl Mircea Badea de la ”In gura presei” de pe Antena 3/1 ar spune ca a scapat de corvoada ”scosului banilor din zid”).
Referitor la cazul meu - care face subiectul acestui blog -sau similare cu al meu, Decizia CCR inseamna ca dispare un mijloc de presiune extrem de puternic din partea unei institutii bancare pusa pe luat cu japca, respectiv blocarea cardurilor. In cazul unei executari silite, pe langa poprirea care ti se face pe drepturile salariale, se ia si masura blocarii tuturor conturilor, respectiv a cardurilor. Inclusiv a cardului pe care iti iei salariul. Te putea trezi astfel in ipostaza in care ti se lua un procent din salariu ca poprire, dar nici de restul salariului nu te puteai atinge, intrucat acesta era virat pe un card blocat. Odata cu recenta Decizie a CCR, acest abuz dispare: dupa ce se face poprire pe salariu, poti sa intri - lunar, la casieria unitatii - in posesia restului de bani, astfel incat sa nu ajungi muritor de foame.
Revin la cele scrise in titlu ”CCR rulz!” Iar faptul ca printre membrii CCR se numara si un valcean - domnul Acsinte Gaspar, fost parlamentar de Valcea si unul din initiatorii Legii nr. 99/1998 prin care s-a stabilit ziua de 29 iulie ca Zi a Imnului National in amintirea momentului de la 29 iulie 1848 cand cantecul ”Desteapta-te, romane!” a fost pentru prima data intonat intr-un cadru oficial in Ramnicu Valcea - ma face sa fiu mandru de acest organism.
Bravo!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)