Am uitat sa spun ca, acum cateva saptamani, a venit si raspunsul de la Banca Nationala. In esenta, copie a celui de la Protectia Consumatorilor: istoricul convorbirilor si SMS-urilor dintre banca si mine, de la inceputul creditarii si pana in martie. Cu aceeasi evidentiere a ”black-out”-ului comunicational inceput in luna ianuarie si terminat cu notificarea de reziliere din martie. In plus, cu o eleganta ”spalare pe maini” asupra rezolvarii acestei situatii.
Din partea Bancii ING, nici o reactie. Eu astept in continuare din partea lor o abordare realista a problemei: tocmai de aceea mi-am si exprimat disponibilitatea pentru reluarea contractului de creditare, in conditiile initiale, de anul trecut, cu achitarea la zi a restantelor inregistrate pana la momentul in care s-a reziliat contractul. Ii asigur pe cei de la ING Bank ca sunt constient pe deplin de faptul ca m-am folosit de niste bani care nu erau ai mei si pe care, evident, trebuie sa ii returnez, dar in conditiile stabilite initial, nu cu schimbarea regulilor jocului in timpul desfasurarii lui.
Am pus lipsa de reactie a Bancii pe seama ultimelor modificari (sau proiecte de modificari) legislative, intre care cele mai importante, in cazul meu, sunt cele referitoare la Codul Civil - interzicerea declararii ca exigibila a sumei imprumutate, sau cea care, trecuta parca pe la Curtea Constitutionala, facea referire la faptul ca executarile silite trebuie aprobate de instantele de judecata si nu pot fi derulate in afara instantelor de diferite corpuri de executori privati (pentru ca, in esenta, cam asta sunt: recuperatori particulari).
Eu astept in continuare, cu speranta ca ING Bank este ceva mai mult decat un calculator urias pe care il mai incurca, din cand in cand, niste oameni.
duminică, 28 iunie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu